Vot popular 25 septembrie 2016 pe scurt

Autor: Giorgia Seeholzer, publicat la 15.09.2016

În acestă descriere veți primi informații pe scurt asupra celor trei inițiative federale. Descrierea pe care o fac corespunde broșurii electorale pe care o primim toate persoanele cu drept de vot prin poștă. Uneori unele inițiative au o temă mult mai brizantă pe care o voi dezvolta separat. Un prim exemplu, din seria votului din septembrie, este cel al modificării legii Serviciului Elvețian de Informații. Noua lege, dacă va fi votată, urmează să mărească competența acestui serviciu oferindu-i posibilitatea accesării informațiilor private gen telefon, internet, poștă etc. Acest serviciu de informații elvețian îl voi menționa de aici înainte ca NDB, varianta limbii germane: Nachrichtendienst des Bundes.

Ce face acest serviciu nu este cu nimic mai diferit decât activitatea  oricărui alt serviciu de informații al unei tări libere: protejează valorilor democratice, promovează  intereselor naţionale ale Elveției, contribuie preventiv la asigurarea securităţii naţionale, asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi apărarea statului de drept. În contextul actual internațional, Serviciul de Informații al oricărei țări, deci și al Elveței, are o atribuție în plus: prevenirea atacurilor teroriste. Orice amenințare la siguranța Statului de Drept trebuie identificată rapid pentru ca măsurile politice să poată fi luate din timp și eficient. Legea pe baza căreia NBD funcționează în acest moment este neadaptată condițiilor actuale, moderene, de comunicare .

Noua lege ar  urma să faciliteze NDB-ului dreptul la supravegherea persoanelor suspecte, supraveghere ce se va extinde și la internet sau telefon. Împotriva acestor schimbări de lege a fost inițiat un referendum. Critica formulată este: NDB va putea astfel, prin noua lege, supraveghea comunicarea privată prin ascultare,  salvare de date și înregistrarea acestora. Parlamentul și Consiliul Federal au decis șusținerea acestei legi, respectiv a actualizării vechii legi, deci a măririi gradului de competențe al NDB. Chiar dacă o anume persoană intră, dintr-un motiv sau altul, în vizorul Serviciului Național de Informații Elvețian (NDB) aceasta nu poate fi supravegheată fără acordul tribunalului administrativ federal, al unei majorități din Guvern și al Comisiei independente de supraveghere a activității NDB. Doar persoanele care sunt suspecte de fapte grave sau care au în intenție acte de încălcare gravă a siguranței statului ajung să fie supravegheate. În același timp, orice persoană care are dovadă că este supravegheată poate cere informații despre datele selectate și salvate de NDB prin plângere făcută la Comisia de supraveghere a Serviciului de Informații.

Pe scurt: NDB are în prezent acces doar la informații open source. Noua modificare de lege permite accesul NDB la serviciul privat poștal, telefonie sau internet. NDB-ul este în subordinea Departamentul Federal de Apărare, Protecție Civilă şi Sport condus  de Guy Parmelin, SVP. Despre acest vot puteți afla mai multe informații accesând platforma federală în limba germană, franceză sau italiană aici

O  opinie personală pe care mi-am format-o pe parcursul căutării de informații pe acest subiect și surpriza pe care am avut-o aflând despre Dosarul secret Fichen ...

10% mai mult pentru pensie! Sună foarte tentant. Știați însă că pensia este supusă impozitării în timp ce compensația la pensie (Ergänzungsleistungen zur AHV) nu este impozabilă?

Deci cum e mai bine: să ai 10% mai mult la pensia de bază, pilonul 1 AHV și să impozitezi corespunzător, sau să primești acea compensație care se dă oricui are o pensie din pilonul 1 prea mică, compesația fiind neimpozabilă?

Pensia se împarte în trei piloni:

Primul pilon se asigură de către stat oricui, variază de la 1 175 la 2 350 de franci pe lună, indiferent de domeniul de lucru, deci indiferent de nivelul salariului. Este contribuția de solidaritate a oricărui tânăr angajat pentru generația în vârstă. Germană: AHV.

Pilonul doi este casa de pensii, în ea se vor vărsa banii în formă de taxă plătiți de angajator și angajat pe perioada în care acesta a lucrat. Nu doar persoanele angajate ci și cei care lucrează pe cont propriu sunt obligați să platească această contribuție dacă venitul  anual depășește 21 150 de franci. Datorita acestui pilon pensia de baza poate fi marită. Germană: BVG.

Pilonul trei este pilonul privat. La el puteți contribui anual, plata se face la firme private.  Un avantaj la impozitare este ca puteți scădea din venitul total anual o sumă maximă de 6 000 de franci, dacă acești bani au intrat în contul unei asigurări private de pensie.  Contribuția la cele trei modele de pensie asigură un venit lunar, după pensionare, acceptabil.

Revenind la subiectul inițiativei din 25 septembrie, evident că orice mică mărire de venit e bine venită. Oricărui om, cu atât mai mult actualilor pensionari, dar și viitorilor, nu-i va strica un plus de 200 sau 350 chf pe lună. Din păcate situația sistemului de pensii elvețian nu este chiar roză. Încet dar sigur AHV-ul (fondul de pensii) se îndreaptă către un deficit ce va face curând să fie trase o grămadă de semnale de alarmă. Sindicatele sunt cele care au inițiat această inițiativă. Partidele politice și sectorul economic nu sunt însă dispuse să contribuie în plus, prin taxe, la mărirea acestei pensii de bază cu 10%. Dacă această mărire va fi votată în jur de 140 000 de persoane nu vor avea un avantaj financiar concret  datorită reducerii automate a compensării primite până în acel moment.

15 000 de persoane ar avea la dispoziție mai puțini bani pentru că ar fi lipsiți de compensația oferită pensiei. Totuși 49 000 de pensionari ar avea un plus la pensie deci un avantaj în cazul în care legea va fi votată. Fondul de Pensii elvețian are cheltuieli anuale de aprox. 40 de miliarde de franci. Dacă această inițiativă trece, până în 2018  cheltuiala Fondului de Pensii se va ridica la 44 miliarde franci pe an. Până în anul 2030 aceste costuri vor crește, s-a estimat în jur de 45,5 miliarde. După modelul actual de contribuție, Fondul de Pensii nu poate acoperii aceste sume, motiv pentru care este foarte posibil ca taxele să fie mărite. Un videoclip realizat de Guvern pe tema acestei inițiative puteți accesa aici

Acum un an am ținut un referat despre istoria sistemului de pensii din Elveția. Cei interesați pot accesa informația... 

Înainte de a descrie textul inițiativei, descriere ce o voi face separat, în link cu trimitere, citind datele publicate de Comunitatea Europeană despre consumul de resurse naturale și despre amprenta ecologică a țărilor europene m-am blocat în câteva tabele. Cifrele din aceste tabele m-au pus pe gânduri și recunosc că am ajuns, în ciuda poziției politice a partidului în care sunt membră, să susțin această inițiativă. Am prezenta-o în data de 14 septembrie la adunarea generală a partidului și e prima dată când m-am confruntat cu reacții adverse. Adevărul este că această inițiativă are foarte puțini susținători, poate datorită termenului limită pe care inițiatorii l-au formulat: pană în anul 2050 amprenta ecologică a Elveției trebuie redusă la un pământ. Momentan Elveția consumă trei planete și jumătate. 

Pentru a înțelege mai bine ce e cu această amprentă, am cautat pe site-ul WWF România mai multe informații din care redau prin citat partea cea mai importantă, menționând ca Elveția se afla undeva pe locul 13 în lume...

"Printr-un calcul simplu, raportând suprafața Planetei la numărul de locuitori ai acesteia, rezultă o suprafață de teren de care este nevoie, pentru a se asigura necesarul de resurse și pentru a se neutraliza deșeurile generate de consumul nostru. Astfel, se calculează amprenta ecologică (ecological footprint), index ce măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra ecosistemelor.

Pǎmântul are în jur de 13.6 miliarde de hectare de teren şi apă, capabile să furnizeze resurse pentru producția de hranǎ şi îmbrǎcǎminte, energie și locuințe şi să absoarbă emisiile de carbon şi alte noxe. Cum populaţia globului depăşeşte în prezent 7 miliarde locuitori, numai 1.8 hectare revin fiecǎruia pentru satisfacerea nevoilor zilnice.

Conform ediției din 2014 a raportului, cerința umanității este cu 50% mai mare decât capacitatea de regenerare a planetei. Ar fi nevoie de 1.5 planete pentru producerea tuturor resurselor necesare pentru a răspunde nevoilor actuale ale omenirii. Acest exces global înseamnă, de exemplu, că tăierile de păduri se fac într-un ritm mai rapid decât cresc arborii, pomparea apei dulci se realizează cu o viteză mai mare decât capacitatea de restocare a acesteia în rezerve subterane, iar emisiile de dioxid de carbon depășesc capacitatea de absorbție pe care o are natura.

Cele 10 țări cu cele mai mari amprente pe cap de locuitor sunt: Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Danemarca, Belgia, Trinidad și Tobago, Singapore, Statele Unite ale Americii, Bahrain și Suedia."

WWF/ România, sursa directă: 

http://www.wwf.ro/resurse/publicatii/raportul_planeta_vie/amprenta_ecologica/

Inițiativa din 25 septembrie urmărește exact reducerea acestei amprente ecologice!

Căutând informații despre Elveția am gasit date și despre România. Nu m-am putut abține să nu le salvez în acest text așa încât apoi, când voi reveni la textul inițiativei, să avem împreună o imagine de ansamblu a întregului sistem. Elveția consumă trei planete și jumătate prin import de resurse. Pe de altă parte, și în ciuda sistemului de reciclare foarte dezvoltat, Elveția ocupă locul trei în Europa pe podiumul producătorilor de gunoi menajer.  730 de kg pe cap de locuitor! România produce în jur de 250 de kg de gunoi pe cap de locuitor. Totuși, în timp ce România încă mai folosește sistemul gropilor de gunoi, Elveția a renunțat la această metodă toxică din anul 2000. Imaginile de mai jos au un link care vă duce direct la sursa pozei și a informației.